Jump to content
Acasă Staff Downloads Teamspeak 3 Counter Strike 1.6

Search the Community

Showing results for tags '1.000'.



More search options

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Administrație & Dezvoltare
    • Zonă Administrativă
    • Zona Utilizatorilor
    • Cerere DNS / Afilieri
    • Asistență Servere
    • NEWMOON - JOIN US ON GAMETRACKER!
  • Servere de Voce
  • Serverele Comunității
    • TS.NEWMOON.RO [Only see how we eclipse you!]
    • Counter Strike 1.6
    • Counter-Strike:Global Offensive
  • Competiții Comunitare
    • moonWARS 5vs5
  • Design & Grafica NewMoon
    • Graphics Area
  • World of Hacks
    • MultiPlayer Game Hacks & Cheats
  • Proiecte Comunitare
  • Resurse / IT / Jocuri / Giveaway
  • General
  • Arhiva NewMoon
  • GFX Design's Lucrari
  • MOSNEGII.NEWMOON.RO's Anunturi

Find results in...

Find results that contain...


Date Created

  • Start

    End


Last Updated

  • Start

    End


Filter by number of...

Joined

  • Start

    End


Group


Facebook


Location:


Interests

Found 5 results

  1. General Motors a anunțat la începutul acestui an că va resuscita celebrul brand Hummer prin lansarea unui pick-up electric dezvoltat sub brandul GMC. La vremea respectivă, GM publicase și o serie de teasere video și planificase prezentarea oficială pentru 20 mai. Planurile au fost date temporar peste cap de pandemia de coronavirus, însă General Motors a anunțat acum că dezvoltarea merge mai departe. Cu această ocazie, constructorul american a publicat și un teaser partea laterală a pick-up-ului, care scoate în evidență forma generală a caroseriei și, mai ales, jantele. General Motors a confirmat anterior că viitorul Hummer EV va avea motoare electrice care vor genera în total 1.000 de cai putere. Acest lucru va permite noului model să accelereze de la 0 la 96 km/h în numai 3 secunde. Planurile actuale prevăd ca producția lui Hummer EV să înceapă în ultima parte a anului 2021. Interesant este că lansarea pe piață va coincide practic cu cea anunțată de Tesla pentru propriul său pick-up electric, Cybertruck.
  2. Jocul este simplu. Fiecare user zice cum a murit un soldat si tot asa pana la 1.000. Incep eu: Reguli: Limbajul vulgar nu este permis.
  3. Start-up-ul Naran Automotive va prezenta în scurt timp un hypercar echipat cu motor V8 de 5.0 litri. Modelul va fi disponibil pentru comandă începând cu luna august, iar producția va fi limitată la 108 unități. Start-up-ul Naran Automotive a publicat primele imagini teaser cu primul hypercar al companiei. Modelul va purta numele Naran, iar în prezent, inginerii și tehnicienii finalizează testele dinamice pe circuitele de la Imola și Nurburgring. Inginerul Steve Pegg (în trecut a lucrat pentru Jaguar Land Rover) și designerul Jowyn Wong (cel care a semnat designul hypercar-ului Apollo IE) sunt cei care au coordonat proiectul Naran. Conform oficialilor Naran Automotive, viitorul hypercar ar urma să fie disponibil pentru comandă în luna august, iar producția acestuia va fi limitată la 108 unități. Noul Naran va fi echipat cu un motor V8 de 5.0 litri capabil să ofere aproape 1.050 de cai putere și 1.036 Nm. Resursele vor fi gestionate de un sistem de tracțiune integrală, iar conform oficialilor Naran Automotive, accelerația de la 0 la 96 km/h are urma să aibă loc în 2.1 secunde. Viteza de top va trece de 370 km/h. Hypercar-ul va fi construit din materiale ușoare, masa totală a viitorului Naran urmând să fie mai mică de 1.500 de kilograme.
  4. 1100 de angajaţi ai uzinei Dacia din Mioveni intră din nou în în şomaj tehnic în perioada 2-30 iunie. Motivul este lipsa comenzilor. Măsura vine la nici o lună de la reluarea activității în uzina cu peste 15.000 de angajați. Sunt trimiși în șomaj tehnic angajați de la secţiile Presaj şi Mecanică. Potrivit companiei, activitatea este adaptată cererii comerciale, relatează Mediafax. Potrivit liderilor de sindicat, cei 1.100 de salariaţi care vor sta acasă în şomaj tehnic sunt din secţiile care produc piese şi subansamble pentru fabricile din Rusia, Maroc, Brazilia și Franţa, care sunt închise. „Cei care sunt în şomaj tehnic fac piese pentru alţii. Atunci, nelucrând ei, n-au ce să lucreze nici ai noştri. (…) Din 15.000 de oameni, stăm acasă 1100. Am convenit ca Presajul să lucreze doar în două schimburi. Fiecare echipă, când îi vine rândul la schimbul trei, stă acasă” a declarat, pentru Mediafax, Nicolae Pavelescu, lider de sindicat Dacia. 760 de angajaţi din Secţia Motoare nu vor mai veni la muncă până la finalul lunii iunie. Dacia și-a reluat activitatea integral din data de 4 mai, însă acum se produc doar 1.180 de maşini pe zi, potrivit sindicaliştilor. „Industria auto a fost afectată odată cu declanșarea crizei sanitare și în România, încă din luna februarie, când a fost înregistrat primul caz de infecție cu COVID–19 în țară. Activitatea de fabricație pe platforma industrială Dacia de la Mioveni a fost suspendată și reluată gradual, începând din 21 aprilie, în acord cu partenerii sociali, prioritizând condițiile de igienă și securitate pentru protejarea sănătății angajaților noștri. Din 11 mai, activitatea celor două uzine se desfășoară în trei echipe, adaptând-o cererii comerciale. La sfârșitul lunii mai, cadența de fabricație a fost de 1200 de vehicule pe zi, iar în cursul lunii iunie, este prevazută creșterea acesteia, la 1300 de vehicule pe zi”, arată Direcția Comunicare Groupe Renault România.
  5. Precum vârcolacii şi vampirii, bacteriile au un punct slab: argintul. Preţiosul metal este folosit de mii de ani pentru a contracara infecţiile – Hipocrate descriindu-i proprietăţile antimicrobiene în 400 î.e.n. – însă modul în care funcţionează a rămas un mister. Acum, o echipă de oameni de ştiinţă conduşi de James Collins, un specialist în inginerie biomedicală de la Universitatea Boston, a descris modul în care argintul poate ataca bacteriile şi a arătat că acest tratament străvechi ar putea ajuta la combaterea fenomenului rezistenţei la antibiotice. Cercetarea este publicată în jurnalul Science Translational Medicine. „Rezistenţa este într-o continuă creştere, pe când numărul antibioticelor noi aflate în faza de dezvoltare este tot mai mic”, afirmă Collins. „Am vrut să descoperim o metodă prin care să facem antibioticele deja existente mai eficiente”, a adăugat specialistul. Collins a descoperit alături de echipa sa că argintul – în forma ionilor dizolvaţi – atacă celulele bacteriene în două moduri: face membrana celulară mai permeabilă şi intervine în metabolismul celular, stimulând supraproducţia unor compuşi reactivi (şi adeseori toxici) ai oxigenului. Ambele mecanisme ar putea fi folosite pentru a face antibioticele existente astăzi mai eficiente împotriva bacteriilor rezistente, afirmă Collins. Cercetătorii cred că antibioticele îşi distrug ţintele prin producerea de compuşi reactivi ai oxigenului, iar Collins şi echipa sa au arătat că atunci când aceste medicamente sunt stimulate cu ajutorul unor fragmente mici de argint, ele pot distruge de 10 până la 1.000 ori mai multe bacterii. De asemenea, prin creşterea permeabilităţii membranei celulare, argintul permite unei cantităţi mai mari de antibiotic să pătrundă în celulele bacteriene, ceea ce ar putea ajuta la distrugerea mecanismelor de apărare ale acestora. De asemenea, dereglarea membranei celulare a dus la creşterea eficacităţii vancomicinei, un antibiotic cu molecula mare, asupra bacteriilor gram negative, ce prezintă un înveliş protector. De multe ori, celulele bacteriene gram negative nu pot fi penetrate de antibioticele formate din molecule mai mari. „Nu este vorba despre un «glonţ de argint», ci poate de o linguriţă de argint care convinge bacteriile gram negative să ia medicamentul”, a spus Collins. Vance Fowler, un specialist în boli infecţionease de la Universitatea Duke, afirmă că reuşita cercetătorilor este „foarte interesantă”, însă subliniază că trebuie studiată potenţiala toxicitate a argintului. „Înainte să adăugăm argint în antibiotice trebuie să fim foarte atenţi la toxicitatea argintului”, afirmă Fowler, oferind drept exemplu o valvă pentru inimă produsă în anii '90 ce era dotată cu un înveliş de argint pentru a combate infecţiile. „Învelişul a prevenit infecţiile, dar era totodată toxic pentru ţesutul cardiac”, subliniază Fowler. Collins afirmă că echipa sa a obţinut rezultate bune în testele efectuate pe şoareci cu cantităţi de argint ce nu erau toxice. Totodată, cercetătorul afirmă că există metode prin care riscul poate fi redus şi mai mult. „Încurajăm alţi cercetători să studieze argintul pentru a identifica elementele care provoacă rezultatele benefice, astfel încât să putem căuta versiuni non-toxice”, a spus Collins.

Despre Noi

Suntem o comunitate cu domeniul NewMoon din 2018 dar cu o echipa Administrativă formată în anul 2012. Scopul nostru este să va readucem plăcerea de a va distra și de a întemeia noi prietenii.

 

Social Links

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use.